Exista carti vechi, cum ar fi “Insemnari despre mestesuguri” in care se gasesc multe explicatii, ca de exemplu relatia dintre alcatuirea clopotului si intensitatea sau distanta de propagare a sunetului. Atunci cand clopotul este larg dar scurt, sunetul sau este patrunzator, dar nu se propaga departe; daca clopotul este stramt si lung, sunetul lui este limpede si armonios, iar distanta de propagare este mult mai mare.
Mai interesant este fenomenul de rezonanta, care-n antichitate provoca nedumerire, chiar uimire si teama, multi inclinand spre superstitii. Intr-una din cartile antichitatii “Zhuangzi” (o carte cu invatatura filosofica) se pomeneste de fenomenul de rezonanta al lautei: intr-o camera linistita, la acordarea instrumentului s-a ciupit o coarda si-au vibrat toate coardele.
S-au pastrat numeroase povesti interesante despre rezonanta. “Pe vremea dinastiei Tang, in orasul Luoyang, un calugar avea atarnat in incapere un gong de piatra in care batea adeseori ca sa se relaxeze. Intr-o zi a observat cu totul intamplator un fenomen ciudat; fara sa fi batut in gong, acesta a inceput sa rasune ceea ce l-a bagat in sperieti pe calugar, care s-a imbolnavit. Auzind toate acestea, un prieten de-al sau, a venit sa-l vada.”